Avsnitt
-
În acest episod vorbim despre sănătatea la locul de muncă, un subiect mult prea puțin discutat, dar care poate contribui la prevenirea evenimentelor tragice, precum cele de care auzim din când în când la știri și care poate crește bunăstarea angajaților dar și a echipelor și a mediilor organizaționale.
Te-ai gândit vreodată cât de compatibil ești cu jobul tău din punct de vedere al sănătății? Cât de mult contribuie munca pe care o faci la bunăstarea ta și cât la îmbolnăvirea ta? Știi cum să te protejezi de riscurile pentru sănătate pe care le presupune locul tău de muncă? Îți cunoști drepturile legale care îți protejează sănătatea la job?
Puțini dintre noi își pun aceste întrebări atunci când aleg o carieră sau un job și ajung să dezvolte afecțiuni pe care nu știu cum să le gestioneze sau le trec cu vederea din teamă pentru locul de muncă sau pur și simplu din neglijență. Însă diminuarea riscurilor pentru sănătate trebuie să fie o preocupare constantă a oricărui angajat și angajator.
Vorbim despre toate acestea Dr. Irina Moroti, medic specialist în Medicina muncii, cu o vastă experiență și implicare în sănătatea preventivă. De-a lungul carierei, Irina a participat la diverse conferințe și ateliere internaționale, contribuind la publicații de specialitate, îndeplinindu-și astfel adevărata sa misiune, aceea de a educa și de a crește conștientizarea în domeniul sănătății la locul de muncă.
Cu o carieră axată pe crearea unor comunități sănătoase, Irina este și instructor de prim-ajutor, precum și formator acreditat ANC. Timp de 11 ani a fost voluntar activ în cadrul Crucii Roșii, unde a devenit formator și coordonator de proiect.
În prezent, conduce un un cabinet de medicina muncii pe care își propune să-l transforme într-un centru medical și de educație și unde oferă servicii de sănătate și educație non-formală, depunând zilnic eforturi pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale specializate și pentru a promova spiritul civic, umanitar și non-discriminatoriu.
***
RESURSE UTILE
Pe Irina o găsiți la:
medheka.ro
https://www.facebook.com/Dr.Moroti.Irina
***
Resurse menționate de care ar fi bine să știi:
Codul Muncii - Sănătatea şi securitatea în muncă: https://lege5.ro/Gratuit/gi2tknjxgq/sanatatea-si-securitatea-in-munca-codul-muncii?dp=gu3dmmjyg4ztc
***
Susține acest proiect
Activează un abonament pe:
sanatatezidezi.substack.com
patreon.com/sanatatezidezi
***
Mai mult conținut și comunitate:
cristinalauby.ro
facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby
https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata
-
Astăzi vorbim despre sănătate emoțională și psihoeducație, încercând să înlăturăm din stigma și reticența cu care sunt tratate aceste subiecte în România.
Vorbim atât despre intervenția în caz de urgență dar și despre politici publice necesare pentru sprijinirea sănătății psihoemoționale cu Yolanda Crețescu. Yolanda este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian cu 20 ani experieță în consilierea psihoterapeuitcă pentru adult, copil, cuplu, familie și în domeniul corporate.
Din 2014 este președint a asociației Happy Minds, un ONG dedicat promovării sănătății mintale. Din 2019 conduce proeictul depreHUB - primul hub antidepresie din România, un centru dedicat comunităților și persoanelor care au predispoziție spre depresie ce oferă servicii de consiliere și terapie, tratamente inovatoare, dar și tehnici de prevenție și suport în toate ariile vieții. DepreHUB oferă acces la specialiști și programe accesibile, în unele cazuri gratuite pentru persoane și familiile aflate în risc de depresie.
În prezent, sunt funcționale mai multe linii telefonice de suport disponibile oricui are nevoie de ajutor psihologic imediat într-un episod de criză emoțională:
Helpline pentru persoane care se confruntă cu anxietate sau depresie: 0374.456.420 - apelabil gratuit, zilnic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. Helpline MAMA pentru femei gravide și proaspete mame care se confruntă cu depresie: 0374.451.362 - apelabil gratuit, zilnic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.Helpline pentru pacienții cu scleroză multiplă și aparținătorii acestora: 0374.451.360, disponibil de luni până vineri, între orele 10:00 și 15:00.Pe Yolanda o găsiți la https://deprehub.ro/, https://happyminds.ro/ și https://yolandacretescu.ro/ .
***
Sumar:
(03:25) Proiectul DepreHub, cum au apărut liniile de suport și cui se adresează
(12:55) DepreHub Teens - suportul oferit copiilor și adolescenților
(15:12) Provocările pe care le avem în România în ce privește protejarea copiilor de abuzuri fizice și emoționale. Ce ar trebui schimbat?
(17:17) Cum funcționează helpline-ul anti-anxietate și depresie
(22:40) Prevenție psiho-emoțională în societate și organizații. Alte linii de suport DepreHub
(23:14) Liniile telefonică destinată proaspetelor mame și depresiei post-partum
(24:05) Linia telefonică pentru bolnavii de scleroză multiplă
(24:47) Cum pot aparținătorii să ofere un sprijin emoțional adecvat pacienților cu boli cronice
(28:25) Sport pentru mediul corporate. Linia telefonică anti burn-out.
(31:46) Urmărirea cazurilor și prevenirea recurentei. Factorii care favorizează prevenția.
(36:09) Serviciile psihologice în sistemul medical din România
(40:20) Programul de voluntariat la DepreHub
(41:55) Linia Anti-drog și proiectul „Ecoul meu virtual” pentru prevenția de prim consum
(51:19) Cum ar trebui îmbunătățit cadrul legislativ pentru a sprijini diferitele categorii aflate în risc
(57:32) Rolul fiecărei specialități din domeniul psihologiei și psihiatriei: ce face fiecare, cum poate ajuta în funcție de context.
***
Resurse menționate/citate:
https://deprehub.ro/
https://happyminds.ro/
https://yolandacretescu.ro/
https://insp.gov.ro/2024/02/01/campania-promovarea-sanatatii-mintale/
https://www.gandul.ro/actualitate/exclusiv-romanii-veseli-in-statistici-depresivi-in-tacere-psihoterapeut-depresia-majora-cel-mai-mare-factor-de-risc-pentru-suicid-19965839
-
Saknas det avsnitt?
-
Abuzul de putere exercitat în domeniul sănătății aduce atingere directă, atât dreptului fundamental de ocrotire a sănătății, garantat cetățenilor prin Constituția României, cât și bugetului asigurărilor sociale de stat.
Acesta este un citat din raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate” publicat în 2018, care descrie tipurile de corupție întâlnită în sistem pe baza cazurilor practice anchetate.
Un studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene în 2017, Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corupție, arată că, atunci când românii sunt întrebați despre instituțiile percepute ca fiind afectate de corupție, sistemul de sănătate publică este cel mai des menționat. Astfel, 58% dintre români au această percepție, dublu față de media UE unde 31% din populație apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupție.
Sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenți din UE (19%) care s-au declarat nevoiți să ofere bani, cadouri sau donații personalului medical sau spitalului pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate. La nivelul U.E., numai 4% dintre persoanele intervievate au susținut că au adoptat un astfel de comportament.
Totuși, situația pare să se îmbunătățească treptat. Ultimul sondaj Eurobarametru arată că în 2023 România a înregistrat cea mai mare scădere în privința șpăgii dintre toate țările UE: procentul respondenților care au spus că au oferit plăți în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 la 9% în 2023.
Conform raportului, la aceasta au contribuit îmbunătățirea condițiilor de lucru ale medicilor, creșterea salariilor personalului medical, dar și contracararea percepției potrivit căreia corupția este obișnuită și acceptabilă.
Cu toții înțelegem semnificația cuvintelor „șpagă”, „atenție”, „plic” însă trebuie să știm că plățile informale se referă la corupție și pot afecta sistemul medical la toate nivelurile. Deși de cele mai multe ori vorbim doar de șpaga acordată medicilor, e important de reținut că în sistemul medical din România există cinci tipuri de coruție. Raportului DNA „Corupția în sistemul public de sănătate”, le detaliază:
Mită pentru servicii medicale, atunci când personalul medical solicită sume nelegale pentru a presta servicii medicale și chiar condiționează actul medical de primirea de bani și alte bunuri de la pacient și aparținători.Mită pentru achiziții publice, atunci când contractele pe care spitalul le încheie cu societăți comerciale sunt condiționate de plata unui ”comision” către managerul spitalului. Mită la nivelul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate, plătită de managerii spitalelor către conducerea CJAS pentru asigurarea bugetării corespunzătoare a spitalelor. Mită pentru accesul personalului medical în sistem plătită de absolvenți la terminarea studiilor pentru obținerea certificatelor de competențe medicale, fără de care nu se pot angaja în sistem. Mită la angajarea în spital pe poziții de asistent medical, infirmier, îngrijitor, șofer de ambulanță, registrator medical.Raportul concluzionează că aceste aspecte pot constitui o explicație pentru faptul că România se situează pe ultimul loc în UE în ce privește accesarea sistemului medical public (doar 52% din respondenți au susținut că în ultimele 12 luni au apelat la serviciile medicale oferite de sistemul medical de stat).
Este o chestiune foarte complexă și din punct de vedere moral, nu doar legal. Pacienții de află într-o poziție de vulnerabilitate, și chiar DNA recunoaște că „Deși, în aparență, inițiativa infracțională aparține celor care doresc să-și rezolve problema (celor care dau mita), în realitate, ei erau practic nevoiți să o ofere.” (Citat din raportul DNA)
Însă se fac și pași înainte. Într-o încercare de a limita fenomenul, Ministerul Sănătății a introdus în 2016 un chestionar de feedback adresat la externare pacienților care au fost internați în spitalele din România. Astfel, în ultimii ani au fost colectate milioane de formulare cu date privind opinia pacienților despre interacțiunea cu sistemul de sănătate, inclusiv solicitarea de șpagă.
Vorbim despre datele relevate din acest formular cu Dragoș Vana, creatorul proiectului graphs.ro.
Dragoș este antreprenor în domeniul IT, doctor în economie și lector universitar cu peste 10 ani de experiență în mediul academic. Pasionat de statistică și de democatizarea accesului la date, a devenit cunoscut publicului în pandemie, odată cu lansarea platformei graphs.ro, un site care prezenta situația zilnică a cazurilor de Covid-19 în România. Platforma a ajuns rapid la milioane de accesări, devenind o sursă principală de informare privind evoluția pandemiei, oferind statistici avansate preluate inclusiv de cei din Ministerul Sănătății.
În prezent, platforma s-a exstins și oferă și o altă secțiune cu impact major, „Harta Șpăgii”. Aceasta prelucrează statistic datele privind condițiile din spitale transmise de pacienți prin mecanismul de feedback implementat de Ministerul Sănătății, revelând astfel pentru public nu numai situația șpăgii din spitale, dar și alți indicatori importanți ca accesul la medicamente sau calitatea serviciilor medicale.
În 2022, Dragoș Vana a obținut Premiul special pentru Știință al Galei Premiilor Radio România Cultural, pentru activitatea desfășurată în perioada pandemică. În 2023, proiectul Harta Șpăgii (sub denumirea oficială „Feedbackul pacienților și creșterea calității serviciilor medicale prin acces la date publice”) a primit Diploma de Excelență pentru Campania Medicală a Anului la Romanian Healthcare Awards.
Sper că vi se va părea interesant episodul și vă va face să reflectați. Este evident că nu putem influența personal nici condițiile din spitale, nici salariile medicilor. Dar putem lupta pentru înlăturarea impresiei, a cutumei, a opiniei generalizate că șpaga este ceva acceptabil. Dacă interacționați cu spitalele din România, completați chestionarul de feedback și raportați dacă vi se cere șpagă.
Cu toții putem face România un loc puțin mai sănătos.
***
Sumar:
(00:00) Introducere
(06:18) Începuturile proiectului graphs.ro și impactul în perioada pandemică
(12:40) Începutul proiectului Harta Șpăgii. Formularul de feedback al pacientului
(19:00) Modificarea întrebărilor referitoare la mită. Cum a evoluat procentul celor care susțin că li s-a cerut șpagă.
(32:12) Lipsa datelor medicale și drumul către digitalizare. Conceptul de „Open Data”
(37:10) Motive de optimism
(39:00) Fenomenul șpăgii ca manifestare culturală, dar și a corupției
(42:51) Ce lege ar iniția Dragoș Vana
(45:26) Planuri de viitor pentru graphs.ro
***
Resurse menționate:
https://www.graphs.ro/feedback
Rezultate mecasnism de feedback al pacienților - date brute Ministerul Sănătății
https://data.gov.ro/
Studiu „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un succes rar pe fondul unei corupții persistente în sistemul de Sănătate din Europa)
Ziua de Cluj
Corupția în sistemul public de sănătate, Direcția Națoinală Anticorupție, Compartimentul de analiză a datelor privind corupția
Raportul Special Eurobarometer 4701 - Corruption
-
Astăzi, peste un sfert dintre copiii din România au probleme cu greutatea în exces.
Cel mai recent studiu COSI, o inițiativă a Organizației Mondiale a Sănătății privind supravegherea obezității în copilărie, a arătat că peste 30% din copiii de școală primară din România sunt supraponderali sau obezi.
Un alt studiu realizat în 2018 de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București, arătat că peste un sfert dintre copiii care se prezentau la camera de gardă erau supraponderali sau obezi.
Datele mai multor altor studii și afirmații ale profesioniștilor din domeniul medical coincid. Ne înscriem astfel și noi în trendul european, conform căruia 1 din 3 copii din Europa are o greutate peste limita normală.
Vorbim despre toate acestea cu Iulia Margasoiu, nutriționistă dieteticiană specializată în obezitate și nutriție pediatrică și bioinginer medical.
Iulia practică nutriția în cadrul propriului cabinet de nutriție și dietetică din Iași, NutriWise. Începând cu 2023, Iulia colaborează și cu Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate din cadrul Spitalului Sfânta Maria din Iași.
Controlul greutății, obezitatea la copii, nutriția sportivă, nutriția în sarcină și alăptare, nutriția vârsticilor sunt câteva dintre provocările celor pe care Iulia și echipa Nutriwise îi ajută să le gestioneze cu succes.
Iulia ne ajută să înțelegem când ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la greutatea copiilor noștri, cum să detectăm problemele, dar și cum să îi ajutăm să depășească provocările cauzate de greutatea în exces.
E un episod foarte util și pentru cei interesați de prevenția obezității și a greutății în exces, chiar dacă nu au un copil supraponderal. Dacă și tu vrei să știi cum să abordezi cu copilul tău subiecte legate de o alimentație sănătoasă, cum să îl ajuți să navigheze prin mediul plin de tentații, cum să implici familia extinsă în eforturile copilului tău de a avea un stil de viață sănătos, acest episod este pentru tine.
---
Sumar:
(00:02:00) Parcursul către a deveni nutriționist
(00:06:13) Cu ce probleme se adresează oamenii unui nutriționist și cu ce fel de specialități medicale se completează
(00:09:00) Obezitatea la copii în România
(00:12:56) Care sunt semnele la care trebuie să fie atenți părinții și cum pot identifica din timp problemele de greutate ale copilului
(00:18:28) Probleme de sănătate care pot apărea din cauza excesului de greutate la copii si cum pot fi gestionate
(00:22:30) Cum punem bazele unui comportament responsabil față de tentațiile alimentare de azi. Cum gestionăm situațiile sociale, petrecerile cu pizza și influența colegilor.
(00:31:45) Principii generale de nutriție sănătoasă pentru a preveni obezitatea și afecțiunile asociate
(00:34:00) Eliminearea carbohidraților din alimentație, potențiale efecte
(00:36:00) Cum găsim surse bune de alimente sănătoase
(00:38:48) Postul intermitent (Intermitent fasting) la copii și la adulți.
(00:43:12) Copilul vegetarian. Riscuri și modalități de a gestiona o alimentație de tip vegetarian.
(00:45:00) Diete și medicamente la modă care ar trebui tratate cu precauție
(00:50:00) Educația nutrițională și programele de alimentație în școli „Cornul și lapte” și „O masă sănătoasă”
(00:59:00) Cum gestionăm relația cu familia extinsă, mai ales dacă are alte obiceiuri alimentare ca noi
(01:02:48) Subiecte de interes din cercetarea medicală în domeniul nutriției
(01:07:00) De unde ne luăm informații despre nutriție
(01:11:25) Ce lege ar propune Iulia
---
Resurse menționate:
Centrul Regional de Diagnostic, Consiliere şi Monitorizare a Copiilor cu Obezitate
Raport COSI România
Platforma COSI
Studiu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București
Programul „O masă sănătoasă”
School dropout in Romania
Programul „Masa caldă în școli” șchiopătează și anul acesta. Mai marii din Educație se apără și dau vina pe fonduri
OFICIAL Lista școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în 2024, publicată după două luni de când a început noul an calendaristic
---
Pe Iulia o găsiți și online la:
Clinica NutriwiseFacebook: https://www.facebook.com/nutriwiseiasiInstagram: https://www.instagram.com/nutriwise.by.iulia.margasoiu/ -
Un podcast despre diabet pe care trebuie să-l asculți chiar dacă ești sănătos.
În acest episod vorbim despre una din afecțiunile cu cea mai mare incidență din lume, diabetul. Este un episod de ascultat chiar dacă nu ai diabet. Vorbim mult despre prevenție și despre un stil de viață care să ne păzească de această patologie.
Însă vorbim și despre incidența în creștere, despre ce analize să ne facem pentru a ști din timp dacă riscăm să facem diabet și despre complicațiile care pot apărea. Dar mai ales, ne menținem optimismul în puterea noastră de a ne menține sănătoși și chiar de trăi cu această patologie dacă ea apare.
Vorbim despre toate acestea dar și despre cum putem preveni diabetul și cum putem să îl gestionăm responsabil, cu doamna doctor Cristina Toader, medic primar în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și medic specialist în specialitatea medicină de familie.
„Suntem în diabet supersonic” spune Dr. Cristina Toader, referindu-se la viteza cu care se cercetează și se pun la dispoziția pacienților tratamente inovatoare.
Însă și incidența este tot supersonică. În România, abia ce am început să numărăm concret cazurile de diabet. Avem 1.500.000 de pacienți diagnosticați cu diabet zaharat, înregistrați în Programul Național de Diabet și anual apar 80.000 de noi cazuri. Însă estimările recente arată că ar fi în realitate peste 2.000.000 de persoane care suferă de diabet. O cincime din cazuri rămân nediagnosticate.
Astfel am ajuns ca, doar oficial 1 din 12 adulți din România să aibă diabet (doar pacienți înregistrați). 24.000 de români mor anual din cauze legate de diabet. Asta parțial și din cauză că, majoritatea pacienților (70% conform unui studiu al Forumului Român de Diabet) ajung târziu la medic, când deja au complicații din cauza bolii.
A fost o discuție revigorantă, optimistă privind tratamentele și calitatea vieții pacienților cu diabet. Dar și una din care sunt multe de învățat privind prevenția și factorii de risc.
Iată ce poți asculta, minut cu minut:
—
Sumar:
(00:02:00) Câți bolnavi de diabet avem în România?
(00:10:55) La ce ne așteptăm în viitor privind diabetul în România și în lume
(00:15:25) Cum a afectat pandemia incidența diabetului
(00:18:00) Accesul la tratament. Programul Național de Diabet
(00:20:36) Rolul nutriționistului și a psihologului în completarea diabetologului. Nutriția și meniurile în spitale
(00:25:00) Depistarea precoce a diabetului. Ce analize ar trebui să facem și când pentru a depista diabetului?
(00:27:00) Cum prevenim diabetul?
(00:28:50) Importanța somnului
(00:31:25) Ce înseamnă stadiul de prediabet și cine este predispus la diabet
(00:36:00) În cât timp se instalează diabetul și care sunt simptomele?
(00:41:13) Factori de risc pentru diabet
(00:44:40) Dieta românească și modul în care ne influențează sănătatea
(00:48:00) Ce înseamnă o farfurie sănătoasă. Cum ar trebui să mâncăm ca să fim sănătoși?
(00:53:30) Prejudecăți și mituri legate de diabet. Avem motive să fim optimiști
(00:58:00) Diete și trenduri la care trebuie să fim atenți, chiar dacă suntem sănătoși
(01:02:00) Informații de ultimă oră privind tratamentul diabetului în România
(01:05:00) Cum discernem informația de calitate în privința sănătății.
—
Resurse menționate:
https://www.copac.ro/1-din-2-adulti-cu-diabet-nu-sunt-diagnosticati/
https://diabetesatlas.org/data/en/country/165/ro.html
Evidenta-Evolutiei-Diabetului-Zaharat-in-Perioada-2010_2021.pdf
Forumul Român de Diabet
https://avp.ro/index.php/2020/09/28/avocatul-poporului-recomanda-ministrului-sanatatii-revizuirea-ordinului-nr-418-2005-precum-si-atragerea-medicilor-specialisti-si-primari-pentru-specializarea-endocrinologie-si-diabet-pediatric/
Eveniment Maraton în Diabet - Ziua Mondială a Diabetului
-
În acest episod vorbim despre nutriție sănătoasă, sport și schimbări ale stilului de viață care să ne ajute să trăim mult și bine. Cu toții știm multe din regulile generale legate de aceste subiecte, însă la practică ne blocăm adesea. Avem totuși printre noi exemple de oameni care au găsit rețeta pentru a reuși.
Un astfel de exemplu este Andrei Roșu: sportiv, antreprenor social, speaker, scriitor și, nu în ultimul rând fost membru al trupei Gaz pe Foc. Cu siguranță îl cunoașteți în cel puțin una din aceste ipostaze. Este pasionat de alergare, sport datorită căruia a intrat și în Cartea Recordurilor, în 2011, fiind primul om din lume care a alergat 7 maratoane și 7 ultramaratoane pe 7 continente într-un singur an. Din 2010 a continuat să participe la unele dintre cele mai dificile competiții din lume (peste 90 la număr), printre care 6633 Arctic Ultra (563 km alergare) și Atlantic 4 (în care a vâslit continuu 5000 de kilometri în Oceanul Atlantic) dar și să stabilească alte premiere - este primul român care a traversat Canalul Mânecii înot. Acum organizează propriile competiții și îi antrenează pe cei care vor să dea viața sedentară pe mișcarea în aer liber.
Vegan convins, Andrei a devenit recent și antreprenor, lansând propria linie de produse vegane din dorința de a oferi cât mai multor oameni opțiuni vegetariene sănătoase. Azi militează public pentru un stil de viață activ și sănătos, atât prin exemplul personal cât și prin tot ceea ce comunică pe blogul personal și pe paginile de social media.
Deși e un episod ceva mai lung, poți naviga prin subiecte utilizând desfășurătorul din descriere.
Sumar episod:(00:03:00) - Cine este Andrei Roșu
(00:07:00) - Peisajul social și medical din România + câteva cărți interesante
(00:17:00) - Fundamentele unui stil de viață sănătos
(00:26:00) - Cum începem să facem schimbări ale stilului de viață
(00:36:00) - Despre mișcare și cum alegem un sport potrivit pentru noi
(00:43:00) - Ce înseamnă să fii vegan sau vegetarian
(00:50:00) - Statistici privind industria alimentară și impactul asupra mediului dar și al sănătății
(01:01:00) - Consumul de carne în context social și trenduri la nivel mondial
(01:09:15) - Suplimente alimentare
(01:17:00) - Produsele vegane/vegetariene pe piața din România. Proiectul de antreprenoriat social Filgud.
(01:27:00) - Piața de produse vegane în România. Încotro ne îndreptăm.
(01:30:20) - Ce lege ar propune Andrei Roșu
(01:33:00) - Comunicarea publică pe teme nutriționale. Responsabilitatea comunicatorilor. Cum verificăm informațiile și cum ne ferim de pericole.
(01:37:00) - Mituri care ar trebui desființate
(01:39:30) - Recomandare de lectură
(01:41:00) - Sfat de încheiere pentru o viață lungă și sănătoasă
Resurse menționate:Cărți:
Factfulness - Hans RoslingDe ce eșuează națiunile - Daron AcemogluDespre Somn - Matthew WalkerRevoluția somnului - Arianna HuffingtonStăpânii Hranei - Stefano LibertiStatistici demență și Alzheimer:
Dementia in Europe Yearbook 2019 Estimating the prevalence of dementia in Europe. Alzheimer Europe, 2019Ziua Mondială de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer 21 Septembrie 2019 - Analiză de Situație. Ministerul Sănătății din România, 2019Aplicații:
Check Your FoodSite-uri cu resurse de informare:
Dollar StreetPubMedNational Institutes of HealthHealth Claims EU -
Acest episod de vacanță e foarte special. E o poveste pe care v-o fac cadou și care sper să vă inspire să luați o pauză și să privim împreună mai atent în jur, la poveștile nespuse de lângă noi. S-ar putea ca unele din secretele care să ne ajute să trăim mai mult și mai bine să fie mai aproape decât credem.
Bunica Ileana povestește nepoților despre viața ei dintr-un sat din Bărăgan: cum a trăit, ce a mâncat și ce a muncit.
Care e secretul să ajungi la 85 de ani? Oamenii care au trecut prin multe greutăți știu cel mai bine.
Cum zicea Jacques Salome: „A asculta pe cineva povestind înseamnă a deveni un poet al „umanitudinii”, care simte inima și vede sufletul lucrurilor.”
Finalul de an e un moment bun să ne aplecăm urechea cu mai multă atenție la poveștile străbunicilor, bunicilor și părinților noștri. Nu poate exista un cadou mai frumos nici pentru ei, nici pentru noi.
-
În acest episod vorbim despre prevenție și screening în bolile cronice. Screeningul și depistarea precoce sunt recunoscute ca principală modalitate de a preveni și ameliora evoluția afecțiunilor grave, precum cancerul sau bolile cardiovasculare. Însă majoritatea oamenilor ajung la medic în faze avansate ale bolilor cronice. Ce ar trebui să știm pentru a preveni și a depista la timp afecțiunile cronice care ne pot scurta viața?
Vorbim despre toate acestea cu Luminița Vâlcea, Director Executiv al organizației COPAC, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
Luminița este expert în comunicare în domeniul sănătății și trainer, fiind absolventa unui doctorat pe tema comunicării dintre medic şi pacient la Universitatea de Medicină din Iași. De-a lungul timpului, s-a ocupat de comunicarea unor instituții precum Colegiul Medicilor din România sau Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.
A derulat proiecte de cercetare și dezvoltare organizațională în domeniul sănătății și a colaborat cu organizații importante, precum Forumul European al Pacienților, Fondul Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, Comitetul Național de Coordonare a Programelor HIV și de Control al Tuberculozei.
Din 2009, se implică în comunicare și coordonarea de proiecte în cadrul Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, în prezent ocupând funcția de Director Executiv al acestei organizații.
---
Sumar episod:
(02:15) - Intro - Comunicare în domeniul medical.
(04:40) - Proiecte de screening și sociale derulate de.COPAC - Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
(09:45) - Despre asociațiile de pacienți - de ce e important ca oamenii să le cunoască.
(12:30) - Rolul ONG-urilor în sănătate. Exemple de proiecte de succes.
(16:40) - Programele „ROCCAS II” - Screening pentru cancerul colorectal și „Totul pentru inima ta” - Screening pentru bolile cardiovasculare.
(21:30) - Alte programe de screening în derulare sau care vor începe și importanța lor în prevenție.
(23:40) - Cine ar trebui să comunice pe tema prevenției și de unde ne informăm. Comunicarea către diferite categorii sociale.
(28:55) - Politici publice privind prevenția. Încotro ne îndreptăm?
(31:36) - Lipsa datelor și cum putem să le colectăm mai bine ca să le folosim pentru îmbunătățirea serviciilor medicale. Registre de screening și registre de pacienți.
(34:25) - Relația medic-pacient. Cum ar trebui să arate o relație ideală și ce pot face atât pacienții cât și medicii pentru a îmbunătăți comunicarea dintre ei.
(42:37) - Ce ar trebui să știe și să facă pacientul cu ocazia unei consultații pentru ca aceasta să fie în beneficiul lui.
(43:40) - Cum să ne cunoaștem drepturile de pacienți.
(44:35) - Sistemul medical privat versus sistemul de stat.
(47:55) - Cum putem să ne implicăm fiecare dintre noi pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului medical.
(50:00) - Sfaturi de final pentru un tânăr la început de carieră în sănătate.
---
Resurse menționate:
Organizația COPAC: www.copac.ro
Programul ROCCAS 2 de screening pentru cancerul colorectal: https://screeningroccas2-bif.ro/
Programul „Totul pentru inima ta” de screening pentru bolile cardiovasculare:
https://proiect-cardio.insp.gov.ro/
---
Pe mine mă găsiți la:
Website: www.cristinalauby.ro
Facebook: https://www.facebook.com/sanatatezidezi.cristinalauby/
Grup de Facebook: https://www.facebook.com/groups/sanatate.longevitate.stildeviata
-
În acest episod am stat de vorbă cu Dna Dr. Ana-Maria Zlăvog despre medicina de familie: care sunt provocările și satisfacțiile acestei specialități medicale, dar mai ales ce ar trebui să știe pacienții despre relația lor cu medicul de familie. Când ar trebui să ne prezentăm la medicul de familie și cum ne poate ajuta acesta? Care sunt drepturile noastre dar și care ne sunt responsabilitățile?
Iar dacă ești tânăr la început de drum, vei afla din acest episod ce satisfacții îți poate aduce o specializare în medicina de familie și de ce ar trebui să consideri să o iei pe acest drum.
Dincolo de informațiile neprețuite pentru noi, pacienții, am descoperit și o impresionantă poveste despre bunătate, motivație, reziliență și despre cum să fii o inspirație pentru cei din jur. În urmă cu mai mulți ani, Dna Dr. Zlăvog, pe atunci tânără absolventă, a deschis primul cabinet de medicină de familie din comuna Țibana, Jud. Iași, o zonă rurală cu o populație de aproximativ 20.000 de locuitori, în mare parte din categorii defavorizate social.
Pentru că nevoile erau mari, prin eforturi personale și ale familiei și fără niciun ajutor din partea statului a pus bazele unui centru medical de permanență care a crescut continuu, acoperind azi 12 specialități medicale.
Pe lângă programul la cabinet, Dna Dr. Zlăvog și echipa sa se implică în numeroase proiecte educative și sociale, devenind un adevărat sprijin pentru comunitate, pentru copiii, mamele și bătrânii din această comună. Povestea sa este o adevărată dovadă a zicalei că omul sfințește locul.
---
Sumar episod:
(03:12) Introducere: cabinet de medicină de familie în mediul rural.
(06:40) Provocările unui medic din mediul rural.
(09:20) Ce înseamnă un centru medical de permanență, cum poate fi înființat, care sunt beneficiile lui mai ales în mediul rural și ce urgențe pot fi tratate acolo.
(21:13) Provocările medicale și sociale în comunitățile defavorizate.
(25:37) Importanța medicinei de familie.
(34:52) Medicina în mediul rural versus mediul urban.
(37:18) Programul „Totul pentru Inima ta” de prevenție a bolilor cardio-vasculare.
(39:55) Screeningul și depistarea precoce. Importanța prevenției pentru menținerea sănătății.
(48:02) Importanța stilului de viață în prevenirea accidentului vascular cerebral.
(49:41) Noul contract cadru și prevederile de care pacienții ar trebui să știe.
(54:51) Dosarul electronic de sănătate: mărturia unui medic de familie în utilizarea lui.
(57:08) Planuri de viitor.
(58:16) Alte proiecte sociale desfășurate în comunitate.
---
Resurse menționate:
Legea nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.ORDIN nr. 774 din 17 martie 2023 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.Lista centrelor de permanență, pe județe, înființate în baza zonelor și criteriilor propuse de direcțiile de sănătate publică (ANEXĂ din 22 mai 2023).H.G. nr. 521 din 26 mai 2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/270773ORDIN nr. 1.857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/270914 -
Trecem în revistă sezonul întâi și povestim despre ce urmează în sezonul al doilea.
-
Poluarea fonică devine o problemă majoră în Europa și în orașele din întreaga țară. Chiar și în zonele rurale, suntem în mod constant înconjurați de sunete excesiv de puternice.
Mulți oameni nu își dau seama că poluarea sonoră reprezintă o problemă importantă care le afectează sănătatea. A suporta un nivel constant de zgomot de peste 55 de decibeli ziua și 50 de dB noaptea este dăunător pentru sănătate. Zgomotul este tot o formă de poluare.
În acest episod vorbesc despre efectele poluării auditive asupra sănătății, amintesc câteva statistici din România și din UE și prezint câteva soluții pentru a reduce nivelul de poluare fonică și a ne proteja de zgomot.
Linkuri menționate:
Hărți de zgomot ANPM - http://www.anpm.ro/harti-de-zgomot
Platforma NOISE - https://noise.eea.europa.eu/
http://apmbuc.anpm.ro/harti-de-zgomot - Site-ul nu este foarte bine optimizat, așa încât dacă vreunul din linkuri nu e activ, încearcă și cu o căutare după „hartă zgomot” și numele orașului tău.
Aplicația DecibelX pentru Android și iOS.
Alte surse de date:
EEC, Numărul de cetățeni europeni expuși la poluare fonică nocivă va crește, se preconizează, Actualizat 24 iunie 2020.
EEC, Environmental noise in Europe — 2020
EEC, Poluarea fonică este o problemă majoră pentru sănătatea umană și pentru mediu, Actualizat 11 mai 2021.
EEC, Romania noise fact sheet 2021
National Park Service, U.S. Department of Interior, 9 februarie 2018, Mitigating the Impacts of Aviation
-
În acest episod am stat de vorbă cu Sorana Stănescu despre comunicarea în domeniul medical: unde și cum ne informăm ca pacienți sau ca simpli asigurați în sistem. Cum ar trebui să fie diseminate informațiile medicale de interes public? Ce drepturi și obligații avem ca pacienți și asigurați?
De multe ori ne punem aceste probleme abia după ce noi sau cineva apropiat se îmbolnăvește.
Sorana este jurnalistă specializată în domeniul medical și a decis să-i ajute pe oameni să fie mai bine informați și să contribuie astfel la o lume mai sănătoasă. Timp de 13 ani a fost reporter și Senior Editor la revista DoR, unde a scris și editat articole pe teme de educație, dezvoltare rurală, identitate și reziliență și a coordonat DoR Live, o serie de evenimente de storytelling. În perioada pandemiei, s-a concentrat pe analizarea mai atentă a sistemului medical de la noi, iar azi produce Foaia de Observație - un newsletter lunar, gratuit, cu informații despre drepturile și responsabilitățile pacienților și despre cum pot aceștia să navigheze mai ușor prin sistemul medical.
Sumar episod:
(01:25) Introducere(04:00) Jurnalism în domeniul medical(05:38) Jurnalismul ca activism(09:26) Rolurile comunicatorilor din societate(11:06) Drepturile și responsabilitățile pacientului(18:13) Resurse de informare pentru pacienți(23:00) Deficitul medicilor (27:37) Rolul medicilor în sistem(31:12) Politici publice de sănătate(33:32) Accesul la date și dosarul electronic de sănătate(42:26) Conectarea comunităților sărace la informații despre sănătate(46:31) Educația pentru sănătate și prevenție. Strategia Națională de Sănătate(48:50) Digitalizare în sistemul medical(51:16) Trei lucruri pe care ar trebui să le știe oricine(55:13) Navigatorul de pacienți(57:16) Plățile informale
Resurse menționate:
Newsletter Foaia de Observație
Legea privind drepturile pacientului (46/2003)
Asigurările sociale de sănătate
Ghidul asiguratului
Verificare calitate de asigurat
Listă case județene de asigurări de sănătate
Strategia Națională de Sănătate 2023-2030
-
Afecțiunile neurologice sunt a doua cauză de mortalitate la nivel mondial. De cele mai multe ori durează toată viața și duc la dizabilitate, astfel încât impactul la nivel personal, social și economic este imens. De exemplu, în cazul AVC o treime dintre pacienți decedează și o treime rămân cu dizabilități majore.
În acest episod am discutat cu Cristina Vlădău despre impactul bolilor neurologice în România, despre importanța asociațiilor de pacienți și politicile publice de care avem nevoie pentru a sprijini mai mult pacienții. Am discutat și despre prevenția la nivel individual, despre ce putem face personal pentru o bună sănătate a creierului dar și pentru a educa generațiile viitoare în spiritul acestei sănătăți.
Cristina Vlădău este consultant independent și patient advocate (susținător al pacienților) în domeniul afecțiunilor neurologice. A fost co-fondator APAN, Asociația Pacienților Cu Afecțiuni Neurodegenerative din România, în cadrul căreia a activat timp de mai bine de 5 ani. Ea însăși diagnosticată cu SM în 2004, pe când avea numai 28 de ani, Cristina depune în prezent eforturi și energie pentru a informa și educa pacienții cu afecțiuni neurologice și aparținătorii acestora, militând pentru drepturile lor atât în România cât și înafară.
Momente cheie:(01:22) Bolile neurodegenerative în România.(12:00) Sănătatea creierului ca prioritate în politici publice.(15:00) Stigma în bolile neurologice.(16:00) Colectarea datelor privind bolile neurologice.(21:21) Parcursul pacientului cu afecțiuni neurologice prin sistem. Rolul medicului de familie.(25:22) Rolul asociațiilor de pacienți.(28:22) Accesul la serviciile de reabilitare în domeniul neurologic.(32:25) Acțiuni preventive pentru a avea un creier sănătos.(35:44) Screeningul și depistarea precoce a afecțiunilor neurologice.(36:46) Accesul la tratamente de ultimă oră în România. (40:40) Importanța factorului politic pentru definirea strategiei naționale în domeniul neurologiei.(44:55) Programele educaționale și rolul educației pentru sănătate în rândul copiilor. (49:40) Navigatorul de pacienți. Importanța sa și limitările cu care se confruntă în România. (55:30) Impactul asociațiilor de pacienți ca furnizori de servicii sociale.
-
Burnout sau epuizarea emoțională la locul de muncă este un subiect din ce în ce mai discutat, mai ales printre tinerii profesioniști.
În acest episod vorbesc cu Mara despre ce înseamnă mai precis acest să fii în burnout, cum îl recunoaștem și care sunt elementele cheie care pot face diferența între epuizare și bunăstare emoțională.
Am vorbit puțin și despre sistemul burnout-ul în sistemul medical, acolo unde se pare că face cele mai multe victime.
Mara este doctor în psihologie, cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie a Universității Babeș-Bolyai, fiind specializată în psihologia sănătății. Mara are o experiență de peste 10 ani în cercetare și consultanță în stres, burnout, reziliență, dinamici relaționale, armonia dintre muncă și viața personală și stare de bine. De altfel, deține și un doctorat pe tema burnout-ului în rândul profesioniștilor din sănătate.
Mara este și coordonatoare a activității de cercetare în cadrul proiectului „Școala de cuplu”, o comunitate dedicată bunăstării relaționale. Promovează factorii și dinamicile relaționale asociate stării de bine atât în podcastului „Mind Education”, a cărui gazdă este, cât și prin cursuri, workshopuri și sesiuni de facilitare pentru companii, școli și spitale.
Pe Mara o găsiți și la linkurile de mai jos:
Podcast: https://mindeducation.ro/podcasts/
Proiecte:
https://mindeducation.ro
https://scoalapentrucuplu.ro
---
Secțiuni principale:
(01:45): Despre starea de bine: Podcastul Mind Education și proiectul Școala pentru cuplu.
(05:58): Ce este epuizarea emoțională (burnout).
(07:40): Recunoaștere la nivel internațional.
(10:00): Impactul contextului cultural.
(11:10): Statistici. Frecvența sindromului burnout în lume și în România. Contextul pandemiei.
(14:55): Cine e mai predispus la burnout (epuizare emoțională)?
(20:00): Cum putem realiza că suntem în burnout.
(23:00): Corelația între burnout și alte afecțiuni psihologice.
(26:13): Rolul liderilor în gestionarea bunăstării emoționale la muncă.
(31:18): Integrarea programelor de bunăstare emoțională în mediul organizațional.
(39:53): Pași pentru revenirea din epuizarea emoțională.
(46:26): Burnout în sistemul medical.
(52:12): Prevenirea burnout-ului în rândul studenților la Medicină.
(52:48): Cum putem să ne protejăm starea de bine
(56:13): Recomandare de lectură
-
Cum navigăm prin mulțimea de diete existente astfel încât să ne atingem obiectivele de a fi sănătoși și a slăbi sustenabil?
În acest episod am stat de vorbă cu Maria Nicuțar, Health Coach, Trainer în Nutriție, Formator și Specialist în comunicare și marketing digital. Maria este probabil unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri în domeniul alimentației sănătoase din România, dezvoltând o numeroasă comunitate online a pasionaților de nutriție și cooking în jurul blogului https://marianicutar.ro/,a paginii Facebook „Mănâncă Sănătos cu Maria si a contului de Instagram Rețete Sănătoase cu Maria.
Misiunea Mariei este să ajute persoanele cu care lucrează sa isi atingă obiectivele de sanatate și să se mențină în cea mai bună formă.
Pe Maria o găsiți la:
Site web: marianicutar.ro
Facebook: Mănână Sănătos cu Maria
Instagram: Rețete Sănătoase cu Maria
Momente cheie:
(05:18) - De ce e greu să slăbim.
(07:30) - Cum ne găsim motivația pentru a slăbi și a ne hrăni sănătos.
(12:46) - Cauzele emoționale ale problemelor nutriționale.
(16:05) - Dependențele nocive și tehnici pentru a lupta cu ele: fumat, fast-food.
(20:24) - Ce este și cu ce te poate ajuta un coach.
(23:33) - Dietele sănătoase și potrivite pentru slăbit sănătos.
(27:00) - Aportul de proteine în dietele bazate pe vegetale.
(30:20) - Dieta keto.
(35:20) - Dieta mediteraneană.
(39:25) - Slăbitul sănătos ca proces sustenabil pe termen lung.
(48:20) - Dieta sănătoasă în post. Soluții pentru organizarea meniului.
(56:30) - Tehnici de gătit sănătos.
-
V-ați întrebat vreodată ce ați schimba dacă ați lucra în Ministerul Sănătății?
În acest episod am discutat cu Oana Geambașu despre ce merge și ce nu în sistemul medical de la noi, despre cum e să studiezi la Harvard și cum putem pune cele mai bine cunoștințe și instrumente în slujba sănătății din România.
Oana este expert în politici de sănătate și management sanitar, domeniu în care a absolvit un program de masterat la Universitatea Harvard și a fost implicată în mai multe programe de cercetare împreună cu unii dintre cei mai buni specialiști internaționali. Dintre temele care au interesat-o în mod deosebit au fost etica în implementarea politicilor publice și prevenirea cauzelor deceselor evitabile, două capitole la care țara noastră e destul de deficitară în statistici.
Până în 2020, timp de mai mulți ani, în calitate de consilier personal al Ministrului Sănătății, consilier al Vice Președintelui Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților și Consilier pe Afaceri Europene în Ministerul Sănătății a pus expertiza și consultanța în domeniul politicilor de sănătate publică în slujba realizării unor programe naționale de impact. De exemplu, primul program de screening auditiv pentru nou născuți din România a fost implementat în 2018, în 186 de maternități și secții de terapie intensivă ce îngrijesc nou-născuți.
În 2021 a coordonat un studiu al Comisiei Europene despre efectele pandemiei asupra țărilor membre.
Momente cheie:
(02:00) Cum e să studiezi Politici de Sănătate Publică la Harvard
(09:20) Cum putem aduce expertiza de la Harvard în politicile publice din România
(14:29) Strategii aplicabile în sistemul de sănătate din România
(21:53) Care sunt și cum pot fi combătute principalele cauze ale mortalității evitabile și tratabile
(29:53) Lipsa de resurse și motivele pentru care nu folosim eficient fondurile disponibile
(32:46) Implicarea comunității în creare de soluții eficiente și adaptate la nevoile reale ale cetățenilor.
(36:11) Determinanții sociali de sănătate cu efecte în starea de sănătate a populației: educație, excluziune socială, sărăcie.
(40:57) Inovație, cercetare, antreprenoriat, intraprenoriat cu impact social. BIOdyssey și primul accelerator în sănătate din România.
(47:16) Factorii necesari pentru ca România să se întrepte într-o direcție bună
(52:43) Sistemele de sănătate din SUA și Europa
-
În episodul de azi vorbesc despre onconutriție cu Dr. Irina Mateieș.
Irina este medic primar de medicină de familie şi nutriţionistă/dieteticiană licențiată, specializată în nutriţie oncologică. Face parte din prima generație de medici dieteticieni de la noi, absolvind în 2012 programul de Nutriție și Dietetică a UMF Cluj, pe lângă specializarea inițială (medicină de familie). Din 2014 face parte din echipa unui centru de tratament al cancerului din Cluj, unde îi ajută pe pacienți să gestioneze mai bine efectele tratamentului oncologic și să-și sporească astfel șansele de vindecare și de a avea în continuare o viață sănătoasă și după cancer.
Irina este membru ESPEN, Societatea Europeană de Nutriție Enterală și Parenterală, unde a absolvit mai multe cursuri de pregătire.
Am discutat multe subiecte specifice tratamentului oncologic: de ce prezența unui nutriționist și a unui psiholog sunt esențiale în tratamentul oncologic, care sunt afecțiunile oncologice unde rolul nutriționistului este esențial, ce provocări au pacienții care se tratează în centrele universitare, care e parcursul unui pacient pentru accesarea unui medic nutriționist.
Am abordat și subiecte mai generale ca importanța nutriției și dieteticii, parcursul unui student care vrea să studieze dietetica, cum se încadrează dieteticienii nutriționiști printre celelalte specializări medicale sau de ce avem nevoie de mult mai mulți dieteticieni în spitale.
----more----
Capitole principale:
(00:01:00) Dietetica, profesie medicală
(00:09:00) Ce este și ce nu este dieteticianul specializat în nutriție oncologică
(00:18:00) Factorii de risc socioeconomici - ce faci dacă te tratezi în alt oraș decât cel de origine
(00:24:00) Parcursul prin sistem al pacientului oncologic
(00:40:00) Problemele cel mai des întâlnite la pacientul oncologic
(00:48:00) Suplimentele alimentare
(01:03:00) De ce e importantă a doua opinie
(01:07:00) Diversificarea alimentației
----more----
Pe Dr. Irina Mateieș o găsiți și pe platformele de mai jos:
Website | www.irinamateies.roYouTube | @IrinaMateiesNutritieOncologica Facebook | NutrițieOncologicăInstagram | dr_irina_mateiesPodcast | Irina Mateieș Lucrând în NutrițieInstagram | dr_irina_mateies -
Bine te-am găsit la Sănătate Zi de Zi, primul podcast independent de sănătate, nutriție și stil de viață din România.
Află din acest episod de ce e nevoie de un podcast despre sănătate și nutriție, care este misiunea mea și ce vei afla în episoadele viitoare.
Acest podcast este o platformă prin care oameni pasionați de sănătatea omului, a comunităților și a mediului vor contribui piesă cu piesă la puzzle-ul sănătății. Nu sunt oameni care au toate răspunsurile iar diversitatea domeniilor din care provin te va surprinde. Dar toți au un lucru în comun: munca pe care o fac zi de zi vine dintr-o convingere, o pasiune și valori comune: să facă lumea un loc puțin mai sănătos.
Dacă vrei primești o notificare atunci când apar noi episoade, abonează-te în platforma de podcast preferată.
