Avsnitt

  • AMI este un artist pe cale să devină complet, din punctul meu de vedere. Mai trebuie să bifeze actoria, cu care cochetează deja, și gata. Are background solid în muzică, practic face asta de la 3 ani când a urcat prima dată pe scenă și a luat și un premiu în cadrul concursului la care a participat. A studiat vioara 12 ani și a fost toate bună la asta, dar nu pentru că i-a plăcut enorm acest instrument, ci pentru că s-a ambiționat și nu a vrut să accepte că ar putea să fie pe locul 2. I-ar fi plăcut pianul, dar a trebuit să facă un compromis despre care vorbește în interviu pe larg. 

    A ajuns în București în ultimul an de liceu, n-a mai așteptat să-l termine și să se înscrie ulterior la facultate. A fost sigură că e ok să facă asta pentru că trebuia să se pregătească pentru intrarea la Universitatea de Națională de Muzică în București, nu acasă la Baia Mare. S-a pregătit pentru vioară, dar a decis înainte de admitere că dacă vrea să facă performanță pentru ce-i plăcea mai mult și mai mult, vocea, va trebui să renunțe la cele 6 ore de repetat zilnic vioara. 

    S-a lansat în 2012 cu Trumpet Lights și de atunci a rămas un artist de referință în industria muzicală din România, care nu este atras de volum, ci de, vorba lui Iohannis, lucru bine făcut. Poate că și pentru că-i din Ardeal că, na, acolo așa merg treburile. 

    Am pus-o pe lista de oameni cu care aș vrea să fac un interviu după ce am ascultat Enigma, cea mai nou piesă pe care a lansat-o în colaborare cu Tata Vlad de la BUG Mafia. Mi s-a părut excelentă colaborarea, exotică chiar, cu atât mai mult cu cât Tata Vlad nu acceptă să lucreze cu oricine. Piesa sună foarte bine din toate punctele de vedere, s-a lucrat la ea aproximativ un an și AMI dă detalii despre ce a însemna să se lucreze la ea în interviu, deci dați play. 

    Este un interviu despre perseveneță, încăpățânare, discreție, despre a nu urmări trendurile cu orice preț, despre a te baza pe tine, forțele și cunoștințele tale, despre oamenii din jur care pot pune umărul la dezvoltarea ta fără un interes anume și, evident, despre comunicare, marketing și influencers pe alocuri. 

    La final aveți șanse foarte mari să ajungeți la concluzia că AMI e artistul care v-ar plăcea să fiți voi sau artistul cu care ați vrea să lucrați. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Avem fraudă. Chiar dacă nu vorbim despre ea în mod public sau cel puțin nu mai departe de știrile zilnice. Și acolo, în știri, frauda este adusă în discuție mai mult în contextul Statului sau afacerilor cu Statul, nicidecum nu este tratată în spectrul ei foarte larg de prezență.

    Frauda ocupațională, căci în termeni tehnici asa-i spune, produce pierderi considerabile inclusiv în mediul privat. Dintr-un studiu făcut recent de PwC (Pricewaterhouse Coopers) reiese faptul că 2020 aproape jumătate dintre companiile chestionate au răspuns că au fost victimele fraudelor produse înăuntrul sau din afara lor. Banii scurși sunt în proporție de 5% din total venituri. Dacă nu o analizezi superficial, vei vedea că 5% din banii care intră într-o companie nu reprezintă chiar bani de un papagal fără sare și-un bebeluș de bere.

    Situațiile astea nu-s comode nimănui și, în final, nimeni nu câștigă 100%. Toți actorii implicați într-o fraudă, mai devreme sau mai târziu, au de suferit ceva.

    Cătălin Bogatu, invitatul meu din acest episod, este Head of Investigations Unit în cadrul grupului de companii E.ON România. A durat ceva până l-am găsit ca să-mi fie interlocutor, pentru că nu aveam nevoie doar de cineva care să-mi explice specificitatea unei fraude dintr-o anumită industrie, ci de o persoană cu foarte multă experiență în combaterea fraudei și care să cunoască cât mai bine modurile ei de manifestare la modul general.

    Cătălin mi-a explicat diferența între white collar crime și blue collar crime, ce însemnă specificitea unei fraude, cum faci prevenție, cum alegi oamenii cu care lucrezi, cu cine lucrează și dacă colaborează cu structuri abilitate ale Statului, cum poți implementa politici pentru a facilita accesul avertizorilor de integritate la tine, ce-i ăla un whistlerblower sau avertizor de integritate, cine pierde și de ce și multe alte detalii care inclusiv demitizează munca unui investigator antifraudă. Hai, că toți avem o idee asupra muncii lui ba din filme, ba de la buletinele de știri.

    Am vorbit, evident, și despre comunicare de criză. Era locul. Pentru că o fraudă poate, prin caracteristicile pe care le are, să afecteze imaginea companiei în fața multor stakeholders.

    Invitatul meu va fi prezent în panelul despre frauda în energie din cadrul Fraud Summit by SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România. Eu voi fi moderatorul acestui eveniment, primul foarte mare de acest gen și care are ca scop ridicarea nivelului de conștientizarea asupra acestui fenomen în România. Pentru că dacă nu vorbim despre probleme, asta nu înseamnă că nu există și cea mai bună metodă de prevenție, până la urmă, este vorbit despre ele și astfel să începem să recunoaștem patterns, să ne facem treaba de bine intenționați și să raportăm problema, și, normal, să aflăm variante de rezolvare ale problemei care în acest caz se numește fraudă.

    Dacă vreți să participați vă înscrieți pe fraudsummit.ro. Are loc în 27 mai de la ora 09:00, va fi transmis live online de la scena-platou de la Le Chateau București, și timp de 7 ore voi fi pe scenă să vorbesc și o să învăț alături de invitații mei despre fraudă la modul general, cât și în mod particular pe tot fel de industrii. Voi avea prezent chiar și un investigator privat sub acoperire! Care va veni, exact, sub acoperire!

    Acest episod face parte din campania de promovare a fraudsummit.ro.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Saknas det avsnitt?

    Klicka här för att uppdatera flödet manuellt.

  • Dacă ți-ai confundat viața cu online-ul în ultimii 10-15 ani, zic că e imposibil să nu fi dat măcar o dată de Mircea Meșter. Eu dau zilnic de el online de prin 2010, niciodată nu ne-am văzut față-n față, iar cu pandemia gonind cu 160km/h printre noi, nici nu cred că se va întâmpla asta prea curând. Deși, funny thing, în timpul interviului am descoperit că suntem mai vecini decât am fi crezut. Dar cu toate astea numele lui tot se leagă de prima achiziție de mașină pe care am făcut-o. 

    Mircea Meșter e fost sportiv, dar de ăla citit. Îl vrei în gașca ta de prieteni că le are cu sarcasmul, ironia, sportul și, mai ales, mașinile. Are aproximativ 15 ani de automarket.ro, revistă online de profil a cărei echipă a condus-o, motiv pentru care încă-mi e destul de greu să-i zic acum, de câteva luni, Mircea Meșter de la autocritica.ro.

    Mi-a zis în interviu că e "un pariu destul de riscant din punctul de vedere al strategiei pe care a abordat-o", iar prin asta se referă atât la cea editorială, cât și la cea de business. În definitiv, ambele sunt dependente una de cealaltă. 

    De ce a plecat de la automarket.ro acum și nu la pensie, cum ne așteptam cam toți care-l știm? De ce autocritica.ro și ce are atât de special proiectul ăsta? Care e, totuși, strategia asta riscantă și, eventual, curajoasă? Cum gândește el pe persoană fizică și cum o face pe juridică? Poate avea un jurnalist fler de antreprenor și marketer? Da, am vorbit inclusiv despre strategia de comunicare și marketing. Și branding. 

    Din punctul meu de vedere, autocritica.ro este proiectul din segmentul auto care lipsea. Mircea Meșter e drăgu când spune că sunt foarte mulți care scriu și vorbesc despre mașini, dar eu zic că suntem departe de asta. 

    Așdar, un interviu pentru oamenii de comunicare și marketing, pentru antreprenori, organziatorii de evenimente - avem chestii și pentru ei, pentru oamenii din industria auto și restul. Restul celor curioși de cum fac oamenii să se întâmple lucuri.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • *Disclaimer: Cartea asta se lansează în 12 martie, online, de la ora 12:00. Follow Raluca Kișescu și Curtea Veche Publishing for more on this topic.

    Raluca Kișescu nu e la prima apariție în HURDUcast, dar în același timp e la prima apariție în HURDUcast cu funcția de scriitor. 

    Să vă explic. 

    Prin 2019 mi-a înmânat cartea de vizită pe care scria brand consultant și am vorbit despre jobul care a definit-o ca profesionist, acela de șef al departamentului de marketing al Avon, și despre cum stă treaba cu brandurile, marketingul și comunicarea. Acum, în 2021, după ce în primul interviu făcea teasing pentru cartea care este și subiectul prezentului interviu, vorbește din postura de scriitor. Cartea se numește "Povestea Unicornului care a alergat de la birou la Rio", publicată de Curtea Veche Publishing, și este, pe scurt, fix despre ce se face vorbire în titlul interviului. Cu mențiunea că am citit cartea încă din faza de manuscris și balanța înclină mai mult spre business și călătorii, și mai puțin spre sex. Dacă sunteți născuți cel târziu pe la final de ani '80, o să găsiți la fel de mult sex cât găseai în seria Emanuele. Nu prea, deci. 

    Dacă citești cartea asta înveți din experiența profesională a Ralucăi mai mult decât dacă ai urma un curs intensiv. Și aș bate monedă pe asta puțin pentru că e o experiență documentată pe carnețel, ceea ce nu-i de lepădat după 14 ani de corporație într-o funcție notabilă. Înveți și despre scoala vieții. Numai că școala asta a vieții nu aia la care v-ați aștepta, ci e școala vieții unui tocilar. Căci Raluca a fost și încă este tocilară. 

    Scriitura e smart-funny, cu mult jargon profesional și destul de multă romgleză cât să facă inconfortabil orice om iritat că limba este un organism viu care împrumută cuvinte și expresii din alte limbi/culturi. 

    N-am niciun dubiu că n-o să vă placă interviul ăsta cum n-am nici că nu o să vă placă cartea. 

    Spor la play. Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Avi Cicirean e în galeria scurtă a oamenilor pe care-i dau drept exemplu pentru reconversie profesională făcută cu succes. 

    A fost un artist pe val, care a marcat industria de muzică din România, dar care totodată a influențat-o și pe aia de afară. A făcut parte din trupa Activ și a fost acolo când s-a pus pe picioare Liberty Parade, un fel bunic pentru de Untold, Nersea sau Electric Castle. Fost om de radio, în egală măsură, actual om de brand și membru notabil al comunității internaționale de organizatori de evenimente. 

    Spune că scopul lui pe Pământ e să ajute. Să lase o lume mai bună decât a găsit. E vizionar și cu mult înaintea industriei din care face parte, nu doar a vremurilor pe care le trăiește. 

    Doamelor și domnilor, dacă vi se pare că m-am purtat ca o majoretă pe marginea terenului de joc, așa a fost. M-am auzit și eu înainte să public interviul ăsta în care am vorbit despre creativitate și valoare ei, antreprenoriat, dezvoltare personală și profesională, adaptare, pandemie, evenimente, familiment, succes, bani, blockchain, crypto curecies, trecut, prezent și viitor. Apropo de evenimente, pentru prima dată a vorbit despre ce s-a întâmplat în spatele ediției online a Brandminds din 2020 și de ce lucrurile au mers prost în prima zi. 

    Nu e un interviu terminat, e unul care va mai avea, cu siguranță, continuare. E pentru antreprenori, marketeri și comunicatori, freelanceri șamd. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Salutare, HURDUcasterilor! 

    Aveți 5 minute să vorbim despre Ionuț Rusu, întâiul imitator al țării? Dacă nu o fi chiar întâiul, cu siguranță e cel mai popular în acest moment. E celebru, dar nu vrea să fie scos de aici. În mare parte pentru că al lui creier nu prea asimilează drept celebritate ce i se întâmplă. E un om simplu, se poartă ca unul normal, are aspirații, are momente în care i se pare că e impostor, se autoflagelează că vrea mai mult de la el, apreciază valori, respinge depășirea limitelor bunului simț și e chiar modest. 

    E vedetă acum, cel puțin pentru noi, dar înainte de asta a făcut alte meserii. A fost broker de asigurări de viață, șofer de tir - un slab șofer de tir chiar, în interviu explică de ce, și a făcut parte din echipa Cronica Cârcotașilor, printre altele, după ce a luat un casting cu rolul de ungur. Acum e entertainer și co-host al matinalului KISS FM, cel mai ascultat din România conform ultimelor măsurători de audiență. 

    Nu vă mai zic mare lucru despre el, vă las să-l descoperiți voi. Tudor Marciu, colegul sound designer de la Moving Records care face Murdar să sune bine, dar și HURDUcast, a zis că ii se pare fascinant că o discuție serioasă te poate face să zâmbești sau să râzi zgomotos.

    E un interviu pentru influcenceri, cei care aspiră să devină influenceri, multimedia content creators, antreprenori chiar! 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Pe băiatul ăsta îl știu de când era mic. Bine, amândoi eram mici, dar pentru că-s mai în vârsta ca el, totuși, îmi permit să folosesc expresia asta. 

    Dacă dai un search pe Google cu numele lui, o să afli că a fost exmatriculat de la liceu din cauza blogului - asta l-a făcut și cunoscut, printre altele. A avut un moment de antreprenoriat social cu Tribul, curierat pe bicicletă adică, pe care l-a închis în 2016.  Produce foarte mult conținut și are proiecte cu branduri notabile pentru a spune povești. 

    Ariel Constatinof este constant în căutare de ceva, nu cred că știe nici el exact ce caută, dar procesul pare să-l încânte cel mai mult în toată ecuația asta. Este într-o stare de învațare continuă, deși pretinde despre sine că este leneș. Iar lenea asta, spune el, l-a împins să gândească smart ca să-și permită viața pe care o are. O viață boemă, aș zice, care-i oferă o libertate de invidiat chiar și de către un freelancer. 

    Cum reușete să le facă pe toate? Ei, asta am încercat să aflu și eu. Căci în tot timpul ăsta brandului lui personal e evoluat și, în definitiv, stă la baza succesului lui profesional. Este un om ok? Bineînțeles. Și fix asta îi definește brandul personal și-l face likeable pentru mase. 

    Nu-i cel mai lung interviu pe care îl poți asculta din arhiva HURDUcast, dar s-ar putea să fie cel mai concentrat în idei și informații de reținut. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Radu Tudoroiu e genul ăla de om cu care ori ai chimie, ori n-ai, și dacă n-ai, atunci vă vedeți fiecare de treburile lui, separat. Dar dacă ai chimia asta, fie ea și doar profesională, situația devine destul de repede win-win. 

    M-am cunoscut cu Radu Tudoroiu la un eveniment, imediat după ce m-am mutat în București, când încă nu cunoșteam multă lume. Roxana, soția mea, care și organiza evenimentul, mi-a făcut cunoștință cu el și mi-a zis că e un foarte bun fotograf. De aici am început o lungă discuție despre fotografie, video și aparatură. Despre tehnică, estetică, creativitate. 

    De atunci am avut câteva proiecte în care am colaborat și-mi amintesc foarte bine când am deschis cu un colaborator un folder cu munca lui Radu și el, colaboratorul, a exclamat: Deci așa arată produsul final venit de la Tudoroiu! Face toți bani! Credeam că-i un mit.

    Nu, nu e. 

    Radu este unul dintre cei mai buni fotografi cu care am lucrat. Crede în creativitate, dar în creativitatea aia care aduce plus valoare și e funcțională, nu în creativitatea nice to have - adică aia care de cele mai multe ori e valorificată în competițiile industriilor creative. Omul e inclusiv business oriented pentru că e și antreprenor, astfel că va veni la tine cu rezolvări custom made. 

    Da, am discutat cu el despre creativitatea din câmpul muncii sale,  despre importanța stăpânirii tehnicii și a teoriei, despre de ce un fotograf sau videograf este mai sump sau mai ieftin, ce proiecte a făcut și pentru cine - spoiler alert, sunt sanse foarte mari să vă fi uitat cel puțin un ad în care se află munca lui Radu, cum evoluezi în fotografie și videografie, cum faci investiții în achipamente șamd. 

    E un interviu cuprinzător, bun de ascultat de către fotografi, videografi, oameni de comunicare și marketing, antreprenori. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • *Acest episod este realizat în colaborare cu YOXO.*

    Ioana Acsinia și Alina Stan sunt product managers la YOXO. Stați, nu deschideți Google. Deschideți www.yoxo.ro. Dar vă explic și eu imediat. 

    Deși atât Ioana cât și Alina sunt product managers, Ioana se concetrează mai mult pe marketing și comunicare, Alina pe strategie și oferta comercială.

    YOXO e cel mai tânăr serviciu de "telco", adică telecom, inițiat de Orange, dar lăsat să fie independent, și care va face o mică revoluție în industia din care face parte. YOXO nu e nici cartelă prepaid, nu e nici abonament cu durată determinată. Are la bază un model de business bazat pre subscription. Subscription e tot un fel de abonament, într-adevăr, dar nu e un abonament clasic. Poți sista plata și totodată întrerupe colaborarea când ai tu chef. Mai mult, în timpul în care folosești YOXO, poți adăuga sau scoate features în funcție de ce nevoi ai în momentul în care te afli.  

    Am fost extrem de încântat de interviul ăsta făcut în colaborare cu YOXO pentru că am avut șansa să port o discuție deșteaptă cu două persoane care au pus pe picioare un produs total nou, care nu poartă după el niciun bagaj emoțional, după cum spune Ioana Acsinia în interviu. Am discutat cu invitatele mele despre:

    ce înseamnă să găsești o nevoie despre care nu e nimeni conștient că o are,  ce presupune construcția unui brand nou într-o piață și industrie care nu și-au adaptat prea mult modelul de business nici la realitatea digitală cotidiană, nici la audiența tot mai independentă care nu vrea nimic mai mult de-un prieten cu beneficii, cum comunici un produs atât de nou într-o piață care nici nu e educată în sensul înțelegerii lui,  ce strategie de marketing aplici și ce tip de consumatori vizezi prima dată, cum aduci clienții într-o comunitate și-i convingi să colaboreze cu tine, cum reusești să aduni feedback relevant și chiar să implementezi ideile comunității tale, de ce e ok să te percepi drept un startup, chiar dacă ai backup de la un brand solid în piață. 

    Astea sunt doar câteva dintre subiectele discutate. Veți descoperi mult mai multe idei și informații într-o oră și jumătate de interviu, așa că play cu încredere. E un interviu ideeal pentru manageri, antreprenori, viitori start-up-eri, marketeri și comunicatori. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Am fost colegi de trust, am lucrat fiecare dintre noi la câte unul dintre cele trei radiouri pe care Pro FM le păstorea pe la jumătatea anilor 2000 și erau destinate studenților, Pro FM Campus. Eu eram la Cluj, în Hașdeu, Andrei Lăcătuș era la București, în Regie. Mă rog, a lucrat la două din trei, că al treilea era la Târgu Mureș. Evident că nu mi-a plăcut de el. Era din București și clujenilor n-au cum să le placă bucureștenii by default, că așa se nasc ei, neplăcând bucureștenii. De fapt, cred că eram invidio. Părea mai cool ce făceau colegii mei din Regie decât ce făceam noi în Hașdeu. 

    Anii au trecur, Shurubel a devenit o persoană din ce în ce mai publică, eu din ce în ce mai responsabil. A pus bazele 1o lucruri, a fost matinal la Radio VIrgin, a fost dj și vj și cât și mai câte.

    Ne-am cunsocut la o nuntă. M-a luat tare că l-am criticat public în legătură cu un moment din matinal. Apoi mi-a dat dreptate. 

    S-a retras din radio anul ăsta, în vară. Vrea să devină comendiant. 

    S-a maturizat iar interviul ăsta, zic eu, machează fix maturizarea lui Andrei "Shurubel" Lăcătuș.  Să-mi spuneți dacă am dreptate sau nu. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Radu Ciorniciuc. Nu-i un nume comun, dar sigur l-ai auzit pe undeva. Asta-i prima senzație, este? Asta a fost și a mea. Și mi-am dat seama apoi de unde îl știu. Casa Jurnalistului (Brusli, Regele Canalelor), The Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 News, ZDF,  luat premii la Superscrieri și nu numai. A lucrat multă vreme ca reporter special, de cele mai multe ori sub acoperire. Încă mai coordonează investigații, mi-a spus în interviu. 

    Acasă este filmul său de debut. Un documentar filmat în patru ani, cu aproximativ 300 de ore de cadre trase. 

    A început anul cu foarte multe premii, primul fiind cel pentru imagine de la Sundance Film Festival, SUA. E în selecția EFA 2020 pentru o nominalizare la European Film Awards în categoria dedicată documentarelor și este eligibil pentru o nominalizare la Oscar.

    Acasă spune povestea unei familii care a trăit 18 ani în Parcul Național Delta Văcărești, plasat între blocurile din București. Când parcul a devenit arie naturală protejată cu acte în regulă, familia lui Gică a fost nevoită să se mute și să se adapteze la viața urbană, aia de dincolo de digurile rezervației.

    Pelicula m-a lăsat puțin cu gura căscată pe alocuri. În interviu vă explic și de ce. 

    Tocmai de asta vă îndemn să-i dați play. E atipic. E tras fix în Delta Văcărești, chiar înainte de ultima proiecție specială susținută acolo. Acum găsiți Acasă în cinematografe și din 15 octombrie pe HBO GO.  

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Dacă ai apărut astăzi pe internet, atunci nu ai idee despre cine e Cristian Florea. Dar dacă ești în situația asta, cu siguranță vei afla cu o simplă căutare pe Google. 

    E cam cel mai mic și mai vizibil personaj, parte din - să-i zicem - garda veche a oamenilor care lucrează în marketing, comunicare digital. A apărut printre noi când încă era la liceu, s-a mutat în București pentru facultate și când a făcut-o a avut deja un job asigurat într-o agenție care a devenit cumva sinonimă cu numele lui. A făcut parte din Kooperativa 2.0, de unde s-a desprins la începutul anului 2020 și a luat-o pe calea lui, singur. S-a făcut remarcat dinainte să ajungă în Capitală și este cunoscut, în primul rând, pentru seriozitate și curiozitate. Când își pune ceva în cap, când ceva îi atrage atenția, nu renunță până când nu înțelege cum funcționează și cum poate să folosească acel ceva în avantajul lui sau al echipei cu care lucrează. 

    E consultant social media. Locul lui preferat de scroll este Linkedin, unde s-a și specializat, dar testează constant platforme noi cum ar fi Tik Tok, spre exemplu, platformă pe care a înțeles-o și care-i oferă un plus de vizibilitate. Se simte foarte bine și pe Youtube unde are deja o comunitate de câteva zeci de mii de oameni cărora le vorbește despre tehnologie, în special despre ecosistemul Apple. 

    A pus bazele unor proiecte cunoscute în online. Cel mai cel dintre toate este Ca să știți.

    Funcționează prin trial and error și spune că nu va mai face asta abia atunci când lucrurile îi vor ieși din prima. Susține că brandul lui e sinonim cu a face ceva util, ceea ce recoamndă și brandurilor când vine vorba despre producția de content. 

    Am vorbit cu el despre social media, despre particularitățile rețelelor social media, marketing și startegie de comunicare, personal branding, antreprenoriat, producție de content, comunități și încă alte căteva subiecte care vă vor pune pe tavă și niște know how. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Cristina Bazavan e un nume de referință în două industrii mari și late: cea de media și cea de comunicare. Apoi, dacă auzi numele invitatei mele din acest episod și faci parte dintr-una dintre cele două segmente amintite anterior, cu siguranță te gândești să asociezi educație, cultură, film. 

    A avut destul de repede contact cu presa, locul în care a început călătoria ei profesională și ceea ce a definit-o ulterior și a făcut-o să fie Crsitina Bazavan. În facultate s-a întâmplat. În aceeași perioadă a intrat prima dată într-un radio. A dat o probă de voce pentru promo, dar la plecare i s-a propus să rămână pentru mai mult. A făcut parte din echipa care a pornit la drum cu Radio 21, actual Virgin Radio, a fost parte din echipa Europa FM, brand media pentru care a contribuit inclusiv la procesul de branding și poziționare. În presa scrisă și numele revistei Tabu se leagă de numele ei, iar de puțin timp, Urban.ro. Aș putea să vă povestesc foarte multe despre Cristina Bazavan, dar pentru că aș vrea neapărat să trec la subiectul interviului de față, îmi iau libertatea de-a vă da un link către blogul ei ca să îi conspectați CV-ul. Bine, hai că vă mai zic vreo două. Are o listă impresionantă de persoane pe care le-a intervievat, iar pe ea se regăsesc nume precum Steve McCurry, Milla Jovovich, Ziggy Marley, Milos Forman, Margaret Atwood sau Victoria Abril. 

    Subiectul, deci. E simplu, dar complicat în același timp. Educația și importanța educației în viața ei. De unde a plecat și cum a ajuns unde a ajuns. 

    Se declară tocilară. Spune să educația fost singura ei șansă și că accesul la educație, chiar și de bază, a fost esențial pentru dezvoltarea ei profesională, dar și ca om. Nu s-a oprit niciodată din învățat. Din punctul ei de vedere e un proces constant care te ajută să fii un om mai bun și, deopotrivă, să rămâi relevant în domeniul în care activezi. Învață și-i învață și pe alții ori de câte ori primește ocazia să o facă. De altfel, într-un astfel de context ne-am cunoscut și noi live, după ce schimbaserăm deja câteva idei în online. Eu comunicam TIFF în online, Cristina Bazavan făcea parte din proiectul 10 pentru film despre care vorbim și în interviu. 

    Mi-a mai spus că dacă ar fi trebuit să facă școală online, lucru care a fost favorizat pentru copiii prezentului de către pandemia COVID-19, nu ar fi Cristina Bazavan de astăzi. Achiziția de tehnologie ar fi fost prea mult pentru părinții ei care țineau deja doi copii în școală. Pe scurt, nu și-ar fi permis luxul unei tablete și al unei conexiuni la internet. Nu ar fi avut nici șansa de a primi cele necesare pentru școală online de la un brand care se implică social cum fac Vodafone și Fundația Vodafone prin campania Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă, parte din programul Școala din Valiză. Prin acest demers, fiecare dintre noi poate dona cel puțin 2 euro, sumă pe care Fundația Vodafone o dublează și cumpără tablete pentru copiii care nu-și permit una. Vodafone va asigura accesul la internet. Puteți face asta cu un sms la 8846. 

    Vă invit, așadar, să dați play acestui episod. Are multe take aways. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • În 2017, când m-am mutat în București, primul lucru pe care am realizat că-l pot face cu ușurință odată instalat în capitală a fost că pot să urmez cursuri de specializare care, din provincie, îmi erau mult mai greu accesibile. Însă n-am vrut să merg pe căi deja bătătorite, pe subiecte și teme care îmi erau cunoscute, ci am vrut să iau un domeniu nou de la zero, care să aibă legătură cu ce fac eu, păe care să-l integrez în workflow-ul meu de consultant și care, dacă se poate, luat individual, să aibă și-un viitor. L-am găsit. Am făcut un trainig de raportare nefinanciară, pe standarde GRI. A fost revelator pentru mine. Singurul lucru pe care-l cunoșteam despre acest segment era că are tangență cu CSR-ul. Azi folosesc cu succes ce am învățat acolo, nu neapărat zilnic, dar aproape zilnic sigur. 

    Traineri mi-au fost Cristina Bălan, invitata mea din acest episod, și colega ei, Stela Serghiuță. Împreună se regăsesc sub CSR BootIQ.

    Am urmărit-o de atunci pe Cristina Bălan, m-am familiaziat și mai mult cu ce face și ce știe să facă, cu modul în care gândește și se raportează la mediul încojurător și la mediul de business. Plănuiesc de multă vreme un episod strict despre raportare nefinanciară și CSR, astfel că iată, el a prins contur acum.

    În acest episod veți afla ce înseamnă raportarea nefinanciară, cine trebuie să o facă și de ce - e obligație legală și-n România de ceva vreme deja, la ce ajută și pe cine, cum se face, ce înseamnă stardarele GRI de raportare nefinanciară și câte altele mai există. Am inclus CSR în converație, a fost inevitabil, și printre mențiunile pe care Cristina Bălan le-a făcut a fost și faptul că România stră foarte bine la capitolul CSR. O să aflați dacă dați play episodului. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Codruța Simina este unul dintre cei mai buni jurnalisți România. Din punctul meu de vedere e în top trei profesioniști din Cluj și cu siguranță top 10 din țară, desi cred că s-ar putea să fiu cam indulgent în ceea ce-i privește pe cei care ar concura cu ea. O să dați play și o să înțelegeți de ce spun asta. 

    Am cunoscut-o în perioada în care lucram și eu în presă. Am avut ulterior ocazia să lucrez cu ea de câteva ori. Mi-a amintit că printre printre primele proiecte s-ar fi aflat prina sesiune de fundraising din presa românească, dar și că am împărțit birourile TIFF - eu strategie digitală, ea coordonare de AperiTIFF, revista festivalului care intra la print zilnic, pe toată durata evenimentului. 

    În prezent este jurnalist Press One și în ultimii ani ne-a dat materiale foarte bine, care au generat conversație și mai mult de atât. De câțiva ani s-a aplecat și către fake news, iar din acest an, alături de Rubrik, realizează Misreport, singurul newsletter săptămânal cu și despre fake news, cu deconstrucția și explicațiile aferente ale știrilor false sau viralurilor săptămânii. 

    Am vorbit 1 oră și 45 de minute despre fakenews și-am întors fenomenul pe toate părțile. S-au folosit explicații simple, iar limbajul este accesibil. Perfect pentru oricine vrea să înțeleagă mecanismele știrilor false, de ce prind, la cine prind, cine are de câștigat și de ce vrea să câștige. 

    Dintre ideile principale am extras pentru voi: 

    Ucraina are strategie națională, asumată, de combatere a fenomenului fakenews.  Uitați-vă în listele de prieteni pe care îi aveți pe social media. Încercați să identificați conturile false. Cred că e un exercițiu bun.  Cred că trebuie să înțelegem că mass media, în toate formele ei, de fapt, ne schimbă percepția și ne schimbă felul în care ne alegem eroii.  Nu chestionați totul. Fiți atenți la reacțiile emoționale de teamă și frică pe care vi le provoacă o informație. Dacă emoțiile sunt puternice, verificați știrea și din alte surse.   În România să fii reporter este o meserie cu termen de garanție. Nu o să ajungi niciodată la pensie fiind reporter.  Suntem într-un punct în care adevărul e mai degrabă o chestie de opinie și percepție, nu una de coerență a realității. Am nevoie de cel puțin o zi pe săptămână fără social media. 

    Vă recomand să vă abonați la newsletter-ul Misreport pe newsletter.misreport.ro. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Acesta este un alt HURDUcast din categoria my next guest needs no introduction. Sau e cineva care nu-l știe pe Andrei Ciobanu? Anrei Ciobanu, comediatul? Andrei Ciobanu, băiatul de la radio? Matinalul KISS FM? Râzi cu Rusu și Andrei?! Cel mai ascultat din România? Exact. Acel Andrei Ciobanu. 

    A vrut să fie fotbalist, dar deși a făcut mulți ani asta ca sport de performanță, nu i-a ieșit. A ajuns la facultate la Cluj, s-a apucat de stand-up comedy, a făcut brand awareness cu glumele lui via social media, asta l-a pus pe lista scurtă a celor care trebuiau să preia matinalul de la KISS FM după ieșirea din grila de programe a Cârcotașilor, a avut succes și mai mare. Am rezumat într-un paragraf cei 10 ani de muncă din spatele succesului de peste noapte al unui om care abia acum a împlinit 31 de ani. 

    Nu se consideră comediant de renume, nu crede că în România putem spune că avem vedete sau nume cu renume. E foarte cumpătat cu cheltuielile. A desprins acest obicei după un episod memorabil pe care l-a trăit în facultate, când a rămas literalmente fără bani aproape o săptămână și a mâncat doar slănină congelată. Stă cu chirie în același apartament în care stătea și-nainte să-i crească faima și venitul. 

    În ceea ce privește sloganul "să dăm publicului ce vrea", Andrei Ciobanu spune pas și adaugă "să dai publicului ce vrei tu, dar cum vrea el". 

    Crede mai mult în muncă decât în talent. Se consideră ambițios. I-a fost frică să preia matinalul, și-a anunțat mama abia după ce s-a filmat clipul care a devenit viral, Cine-s Sergiu și Andrei. Asta l-a convins că e pe bune ce i se întâmplă, nu semnătura de pe contract. 

    A scris două cărți care l-au făcut mai celebru decât era până la ele. Cu prima și-a luat țeapă, dar e ok că a ecranizat-o.  Vorbim despre Suge-o, Ramona. A doua e Suge-o, Andrei. Scrie una nouă acum, va avea iz social. 

    Vine dintr-o familie modestă, monoparentală. A realizat toate astea până la 31 de ani, ceea ce l-a făcut pe unchiul din partea mamei - mama joacă un rol extrem de important în viața lui Andrei - să spună că dacă el nu ajungea unde a juns, nu ar fi crezut niciodată că șansele sunt egale pentru toată lumea. 

    Aș putea să vă mai rezum detalii din interviul de aproximativ 1h45m, dar nu mai bine-l ascultați? Apropo, foarte important de reâinut că Andrei Ciobanu dă puține interviuri spre deloc. Așa că dacă dați un search în Google, până la asta de aici găsiți 2-3. Să vă mai zic că i-am propus acum aproape un an să facem un interviu?

    Să vă mai explic că sunt mai încânt de conversația pe care am avut-o cu el decât de ideea că am realizat un interviu? Sau ați dedus asta deja din descrierea acestui episod? 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • “Flip.ro, markeplace-ul de smartphone-uri second hand verificate, primește 250.000 euro investiție pentru a crește” este titlul pe care l-am citit joi dimineața, 25 iunie 2020 adică, pe start-up.ro, și care mi-a atras atenția în secunda următoare pentru că mi se păreau cunscute niște nume pe acolo, prin articol.

    Aveam dreptate. Am căutat prin arhive numele fiecăruia dintre cei care au pus bazele afacerii și am dat de câteva conversații cu George Moroianu, co-fondator Flip.ro, chiar dinainte ca businessul/ produsul să existe/ să fie lansat.

    În acel moment, acum vreun an mai exact, pentru mine a fost doar o altă discuție cu cineva care dorea să pick my brain atât business și cât marketing wise, urmând ca eu să nu mai aud deloc de acel start-up sau produs. Nu pentru că oamenii ar fi uitat de mine, ci pentru că majoritaeta abandonează pe parcurs. 

    Astfe că odată ce am făcut legătura și am înțeles de unde știu despre flip.ro, l-am contactat pe George Moroianu ca să facem un review al ultimului an și să explicăm cum o idee se poate transforma în start-up și cum un start-up poate primii finanțări deloc de neglijatla nici un an de la lansare, asta după ce deja mai primise 120.000 de euro în prima rundă. 

    Flip.ro, zic ownerii, e marketplace de telefoane second hand. Practic, flip.ro lucrează și cu vânzătorul, și cu cumpărătorul. 

    Dacă vrei să vinzi un telefon și nu vrei să-ți bati tu capul cu tot procesul, îl trimiți la flip.ro, îți este evaluat, tastat, curățat și pregătit pentru vânzare, iar pe tine te mai interesează doar când intră banii. Bineînțeles, totul se bazează pe comisioane care sunt reținute de ambii participanți la tranzacție. Au service autorizat cu care lucrează, oferă 100 de zile garanție și chiar pot fi reclamați la ANPC dacă e cazul. 

    Despre ce am vorbit cu George Moroianu? 

    Pe ce nevoie se bazează acest business, cum a apărut și de ce, pentru cine e, cum a fost gândit și cum poate fi scalat, ce a presupus tot procesul de definire al MVP-ului și, foarte important, cum a fost marketat și comunicat. Pentru că nu e deloc simplu să comunici un produs către două buyer personas opuse, dintre care una devine și celălalt. Dacă am produs confuzie, dați cu play pentru limpezirea gândurilor. E un intyerviu lecție de business pe care o dau câțiva copii cu vârsta medie de 23 de ani.

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Știați că Geoge Zafiu a fost prima voce care s-a auzit la Europa FM? Au trecut 20 de ani de atunci. Da, ați citit bine. 20 de ani. E vârsta pe care Europa FM, de altfel, a bifat-o anul ăsta. Moment bun să discut fix cu omul care a fost nu doar prima voce, ci și cel care a fost director de programe al stației, iar acumse află în echipa care produce și prezintă matinalul Deșteptarea, unul care prinde trancțiune în sondaje de la o măsurătoare la alta. 

    S-a apucat și de podcasting, lucru care îi place pentru că-i oferă o libertate mult mai mare decât radioul. 

    Am vorbi cu el despre radio și evoluția lui, despre ce însemană să produci o emisiune de radio, să fii director de programe și să iei decizii sau cum e să fii director muzical și cum se alege muzica din playlist. Am discutat, inevitabil, și despre podcasting. Despe cum vede el segmentul ăsta, dacă crede că poate fi îmbunătățit și cum, ce podcasturi îi plac și de ce. 

    E un interviu relaxat, despre o industrie care s-a schimbat în continuu. E pentru cei care vor înțeleagă mai bine ce în spatele unui radio și cum privește un om de radio podcastingul. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • SmartBill este SaaS-ul (n.r. software as a service) cel mai celebru din România, fără îndoială. Nu cred că există un antreprenor sau freelancer care să emită facturi și să nu fi auzit vreodată de SmartBill. 

    A fost fondat în 2006 după mai multe încercări de business ale trioului Mircea Căpățînă, Radu Hasan și Ioana. Bazele i-au fost puse în Sibiu după ce unul dintre cei trei, exasperat de scris facturi cu pixul și ținut evidențe pe foaie, s-a gândit că ar putea simplifica procesul și pentru alții cărora li se strepezesc dinții când văd hârtiile care însoțesc procesul de evidență contabilă a unei entități comerciale. 

    În 2013 au fost incluși în topul 30 sub 30 al revistei Forbes, moment pe care Mircea Căpățînă l-a rememorat alături de mine în interviu. 5 ani mai târziu închideau registrele anuale cu o cifră de afaceri de 11 milioane de lei, o creștere anuală de 50% și titulatura de lider a pieței de soluții financiar-contabile din România. Pe lângă toate astea și cu un plan care, spune el, încă e realizabil chiar dacă pandemia COVID-19 le-a pus deja o piedică: să ajungă la 100.000 de useri în cloud în următorii ani. Mircea Căpățînă povestește în interviu cum au ajuns la cifra asta. 

    În decembrie 2019 presa din România titra că grupul Visma, evaluat la peste 8 miliarde de euro, preia jumătate din SmartBill, dar fără a altera autoritatea fondatorilor care se ocupă în continuare de business. 

    Prima mea interacțiune cu Mircea Căpățînă a fost în 2017, când mă relocam în București și, între destinații fiind, mă bazam că voi emite o serie de facturi, la o cafea de 15 minute, de pe iPad. N-am reușit, aplicația nu era optimizată pentru mai mult de iPhone, ceea ce mi-a produs un spike de frustrare pe care le-am revărsat online, bineînțeles. Mircea Căpățînă a fost pe fază, a recunoscut că a fost o eroare faptul că aplicația era disponibilă pentru tablete și a eliminat-o imediat. Am rămas cu vibe pozitiv după experiența asta. De atunci am avut multe interacțiuni cu call centerul lor și de fiecare dată am avut experiențe pozitive. Eu și Mircea Căpățînă am păstrat o relație cordială, ne-am întâlnit și conversat pe la evenimnte, iar acum, iată, am făcut un interviu pe care, vorba fie între noi, îl programaserăm încă din vara anului trecut. 

    Însă timingul e cum nu se putea mai bine.

    Putem spune că SmartBill vede în real time cum stă economia în România, față de Stat care așteaptă depunerea declarațiilor de final de lună. Iar acest detaliu m-a făcut conștient de faptul că pot avea o discuție cu Mircea Căpățînă pe starea economiei din prezent și pe cea viitoare. Chiar și cu cifre la purtător, discuția noastră este tot la nivel speculativ pentru că niciunul dintre noi nu a mai travesrat o astfel de perioadă atât de imprevizibilă, ceea ce face greu spre imposibil să dai verdicte. 

    Mircea Căpățînă e optimist. Mi-a spus că el crede că economia o să-și revină mai repede decât am putea spera, cunoaște companii care acum 3 luni erau aproape de declararea falimentului, iar în prezent au încasări mai mari decât înainte de intrarea în starea de urgență. Condiția ca lucrurile să rămână așa este ca un al doilea val de infectări să nu mai vină, pentru că asta ar fi demoralizator și ar băga în depresie inclusiv economia. 

    E un interviu pentru antreprenori, start-up-eri și restul celor care se află în mediul de business sau au tangență cu el. Deci e pentru toată lumea care vrea să afle cum a evoluat un business precum SmartBill, cum a dezvoltat produse și făcut marketing, ce a făcut în pandemie când a strănutat alături de IMM-uri și cum arată mediul de business din România. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii.

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message
  • Raul Gheaba mi-a răspuns propunerii de-a face un interviu, într-o noapte, undeva la ora 23:30. L-am tras deoparte dintr-o dezbatere care se iscase la mine pe contul de Facebook vizavi de subiectul Alexandru Bălan/ Colo. Am considerat că asta e momentul ăla bun pe care-l așteptam ca să-l invit în HURDUcast, pentru că de amenințat l-am tot amenințat de-a lungul timpului că-i pun microfonul sub nas. ropunerea a fost simplă, hai să continuăm discuția în podcast. Ceea ce s-a și întâmplat.

    Raul Gheba a fost desemnat the copywriter of the year 2019 la evenimentul de profil organziat de ADC România. Ultima campanie cu care a terminat anul pe val a fost cea de la Catmobile, de black friday, cu Micutu. Hai, că o știți. E coleg cu Alex Coteț și, de altfel, ei formează un duo neoficial al industriei. E și comediant, și podcaster și printre titulaturile trecutului se regăsește și cea de jurnalist. A făcut parte din redacția Academia Cațavencu, a scris și pentru Vice, printre altele. 

    În dezbaterea care a început la mine pe contul de Facebook, Raul Gheba recunoaște că oamenii din agenții nu fac research pe influecerii pe care-i aleg sau propun și explică, citez: Vrei sa-ti spun o chestie. Eu l-am propus cu gura mea pe Colo in anumite campanii, nici nu mai stiu daca s-au facut sau nu. Stiam eu ce zice si ce face colo in ele? Nope, doar stiam ca are subscriberi si face content pentru gameri. Chestia asta horror e mai veche de un an si de abia acum a iesit la iveala. Sunt eu, Raul, responsabil pentru ce a zis omul ala? Sau sunt eu, brandul X, dator sa stiu absolut tot ce posteaza un content creator ca sa-l pot bookui? Sigur, intr-o lume ideala, asa ar fi, dar in lumea in care traim stim foarte bine ca nu se poate intampla niciodata, pentru ca nimeni n-are bani sa plateasca un om in agentie sa stea sa-l asculte pe colo in cele 3 ore de streaming zilnic (sau cat o face) ca sa faca pe politia cu el. Also, mai e si chestia asta. Oare colo era de cacat de dinainte sau a devenit de cacat in momentul in care a zis chestia asta? E ca la louisck. Mi-au placut toate specialurile lui din perioada aia cand el forta femei sa se uite la el facand lba. acuma ar trebui ca retroactiv sa nu-mi mai fi placut in trecut?

    Asta l-a făcut să fie el, la rândul său, subiect de dezbatere în alte colțuri de internet. Rămâne în continuare asumat. Mi-a explicat de ce a făcut afirmațiile respective și ce crede că industria nu se va schimba doar pentru că s-au inflamat câțiva influenceri. Mi-a mărturisit că a avut momente când s-a săturat de industrie și ce face el să schimbe ce nu-i e pe plac. 

    Am discutat despre ce e greșit și inclusiv despre modul de măsurare al valorii și calității contentului. Aș putea să vă zic mai multe, dar mai bine vă recomand să play. 

    Ca de obicei, după ascultare, vă reaminteasc că apreciez feedback, mentions în social media și tags în facebook stories sau instastories, subscribe pe Spotify, Anchor.fm și Apple Podcast. Pe Apple Podcast lăsați steluțe și comentarii. 

    --- Send in a voice message: https://podcasters.spotify.com/pod/show/marian-hurducas/message